Cotroceniul regal

Istoria Cotrocenilor începe cu multă vreme în urmă dar moșia apare consemnată în hrisoavele domnești medievale. Domnitorul Șerban Cantacuzino este cel care a ctitorit Cotroceniul ca reședinţă princiară în secolul al XVII-lea el ridicând casele o mănăstire și o biserică pe locul unui vechi schit în mijlocul unei păduri seculare.Ulterior aici şi-au avut reşedinţa Constantin Brâncoveanu Ioan Mavrocordat Constantin Mavrocordat Alexandru Ipsilanti Alexandru Moruzi Ioan Caragea Tudor Vladimirescu Barbu Știrbey Alexandru Ioan Cuza dar și Regele Carol I la scurt timp după sosirea în România.Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea s-a ridicat pentru moștenitorii tronului palatul modern care se vede astăzi. Cotroceniul avea să devină reședinţa oficială a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Aceasta este perioada istorică de glorie modernizare și transformare artistică a palatului. Ulterior Regele Carol al II-lea și Regele Mihai I au folosit temporar reședinţa anii 1940 lăsând asupra palatului și bisericii urmele războiului și ale unui cutremur.Regimul comunist instaurat apoi a schimbat destinaţia palatului iar clădirea a devenit obiect de dispută între Ministerul Artelor și Ministerul Educaţiei. S-au făcut brutale modificări asupra interioarelor multe dintre piesele de mobilier și cărţile bibliotecii fiind distruse.La sfârșitul anilor 1970 ca urmare a daunelor provocate de cutremurul din 1977 dar și a impresiei produse de vizita la Palatul Buckingham Ceaușescu a ordonat începerea unor lucrări de restaurare a palatului. Vechiul palat regal urma să fie amenajat pentru primirea invitaţilor străini iar o aripă nou construită avea să-i fie rezervată chiar dictatorului.După căderea comunismului în 1990 s-a stabilit prin lege că în noua aripă avea să funcţioneze Președinţia României iar în fosta reședinţă a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria s-a deschis oficial în anul următor Muzeul Cotroceni.În paginile acestei cărţi